Realinierea corpului fizic

       Activarea medicului interior, despre care am amintit în articolele anterioare, produce în corpul majorității pacienților care experimentează terapiile mele, o mulțime de reacții fascinante: unele mai discrete, altele mai ample, altele pur și simplu uimitoare. În acest post nu voi povesti despre reacțiile minore pe care aproape toți pacienții mei le resimt în timpul ședințelor sau după ședințe – gen furnicături, încălziri ușoare, vibrații, ușoare contracții musculare – ci mă voi referi la reacțiile majore de realiniere în care structura fizică se pune la loc în reacții vizibile, active, intense, în care corpul în totalitatea lui lucrează.

În rândurile care urmează vă voi povesti despre câteva cazuri, în care Terapia Bowen dar și Terapia Craniosacrală au declanșat astfel de reacții, iar fiecare caz va fi însoțit  de imagini. Pentru că imaginile au fost filmate de-a lungul timpului cu telefoane mai mult sau mai puțin performante am să vă rog să fiți indulgenți cu calitatea imaginilor. Chiar și așa ele sunt sugestive și mai ales extraordinare!

Primul caz pe care vi-l prezint este cel al D.Ț. care la vărsta de 3-4 anișori a căzut pe scară lovindu-se la coloana. Evident copilul s-a refăcut după acest accident, însă în jurul vârstei de 12 ani, fetița  acum aproape adolescentă, a început să acuze dureri neplăcute de spate, a căror intensitate, suportabilă incă, a crescut în ultima jumătate de an. La primele 2-3 ședințe de Terapie Bowen, când ședințele sunt de reactivare generală, iar cantitatea de lucru e minimală protejând pacientul de reacții de acutizare prea intense, D.Ț. s-a relaxat frumos, astfel că în cele 2-3 săptămâni cât au durat aceste 2-3 ședințe, durerile de spate au diminuat aproape până la dispariție. După aceste sedințe de început, am aplicat tehnici punctuale pentru reechilibrarea diferitelor paliere ale coloanei vertebrale, având ca țintă eliminarea tensiunilor din diafragme: pelviană, respiratorie, toracică, baza craniului. Eliminarea acestor tensiuni, permit coloanei să se repoziționeze și să își recâștige curburile fiziologice în toate planurile corpului ( sagital, medial) dar și să elimine torsiunile căpătate de-a lungul timpului, datorită traumelor.

Imaginile de mai jos sunt filmate pe finalul ședințelor de terapie când mișcările de realiniere s-au mai ”temperat” și au devenit mai scurte ca acțiune… Chiar și așa sunt impresionante! Ca paranteză am să vă spun că atunci când s-au declanșat prima dată, aceste reacții nu se opreau deloc pe parcursul întregii ședințe, iar D.Ț. nu a reușit să le controleze chiar dacă își încorda toți mușchii în încercarea de a se opune acestor mișcări. Surprinzător, dacă se ridica în picioare, aceste reacții se opreau instantaneu dar continuau imediat ce pacienta se întindea pe pat! Aceste reacții de început au continuat 2-3 zile după ședințe, în special seara când copilul se relaxa, însă reprizele acestea erau scurte ca întindere în timp.

 De menționat că aceste mișcări de realiniere nu sunt dublate de durere. Pacienta vorbește fără nici cea mai mică urmă de disconfort! Și încă un filmuleț:

Următorul caz deși mai discret în manifestare este la fel de spectaculos mai ales că O. are 27 de ani, deci este o persoană adultă! Fără a povesti mult despre caz, O. a venit la cabinet pentru un set de ședințe de întreținere, profilactice, iar aici Terapia Bowen este de neîntrecut! La o scurtă evaluare a staticii corpului, am sesizat că piciorul drept al O. prezintă o rotație internă pornind din șold! Ședințele cu O. au avut ca scop o trecere generală peste întreg corpul dar și atenuarea sau chiar eliminarea acestor tensiuni vizibile în corp.

 Ultimul caz pe care îl prezint în acest post este spectaculos pentru că pacientul în cauză, D.C. adolescent de 14 ani, în urma unor antrenamente – criminale le spun eu – la o sală de lupte  și-a traumatizat coloana atât de dur încât aproape două luni a rămas imobilizat la pat! Se putea deplasa cu mare greutate prin casă, acuzând dureri, iar postura întregului corp amintea de un bătrân de 80 de ani adus de spate. La data la care am început ședințele D.C. avea deja 2 luni în care nu a putut merge la școală. D.C. a fost dus spre investigații în diverse centre universitare unde toata lumea s-a mirat de gradul avansat de uzură al coloanei… Din păcate nu i s-au putut oferi soluții pragmatice pentru atenuarea măcar a durerilor de spate, ci doar tratament medicamentos antiinflamator!

Filmul de mai jos a fost făcut chiar la prima ședință. Inițial am început cu o evaluare craniosacrală pentru a putea vedea unde sunt problemele poziționate pe coloană, însă undeva dupa un 15-20 de minute de lucru s-au declanșat mișcări vizibile de realiniere. Pentru că Terapia Bowen este imbatabilă în aceste procese de realiniere, am trecut pacientul pe burtă și am executat primele mișcări dintr-o ședință de Bowen – știu… unii colegi mă vor acuza că amestec terapia Bowen cu alte terapii… însă din punctul meu de vedere a fost alegerea câștigătoare! Ce a urmat vedeți în filmulețul de mai jos. Pentru că nimeni nu se aștepta la o astfel de reacție și pentru că mama lui D.C. s-a panicat cel puțin la început, pe parcursul întregii filmări am dat detalii despre ce se întâmplă – fiți indulgenți cu comentariile respective! Partea frumoasă este că aceste mișcări au continuat și după ședință cam două ore și au mai reapărut în secvențe scurte în următoarele zile.


După această ședință durerile de spate ale lui D.C. s-au atenuat o idee iar la următoarea întâlnire mișcările de realiniere au reapărut mai intense. Din păcate filmările pe care le am sunt chiar mai proaste decât cea prezentată mai sus. Mișcările de realiniere au continuat însă cel mult 2 ședințe, și undeva după 5-7 ședințe D.C. a putut să meargă la școală. Am continuat însă sedințele aproape un an, până când toate sensibilitățile de pe coloană au dispărut. Acum D.C. este la liceu, a scăpat de toate durerile de spate și continuă să facă ședințe de întreținere o dată cam la 2 luni!

Trebuie să recunoașteți că aceste imagini v-au luat prin surprindere. Pe mine încă mă surprind aceste reacții, cu toate că s-au adunat aproape 10 ani de practică. Poate tocmai din această cauză nu mă plictisesc absolut deloc să fac ceea ce fac, poate tocmai de aceea continui să învăț și să acumulez cunoaștere pentru a fi bun în ceea ce fac! Uneori reușesc!