Înainte de a trece la metode practice de amplificare a proceselor de detoxifiere din corpul nostru, mi se pare firesc să aduc vorba despre colesterol. De ce acest firesc? Pentru că de-a lungul timpului meu de formare ca terapeut și până acum m-am tot lovit de el și recunosc că mi-a fost greu să-l înțeleg pe deplin!!! Ghilimelele din titlu vor să sublinieze că ceea ce se știe despre colesterol de marea masă a populației nu este adevărul adevărat ci mai degrabă un colaj de date adevărate cu alte date cu ”miros de medicamente”… Scopul, ocult sau nu, contează mai puțin, interesul unora și a altora de a nu spune ”verde în față” ce e cu acest respectabil colesterol, de asemenea contează mai puțin… Contează însă să fim informați astfel încât să învățăm singuri cum să fim buni prieteni cu colesterolul nostru iar el să ne răspundă cu aceeași monedă!!!

Ceea ce nu știe multă lume e că acest Colesterol (C₂₇H₄₆OH) este un alcool organic! Și acesta este primul adevăr!!!

Cum arată, vedeți în imaginea alăturată… Într-adevăr o imagine de speriat… probabil de aici fobia mondială față de colesterol!!!

De ce este asimilat lipidelor nu știu. Poate pentru că se consideră că lipidele fiind esteri ai acizilor grași superiori, prin extensie, alcoolii care produc această esterificare sunt asimilați ca lipide. Totuși colesterolul există și liber… În această formă cum îl mai asimilăm lipidelor? Mai pot să bănuiesc că datorită insolubilității colesterolului în apă este ”băgat cu forța” în această categorie. Derutant este însă faptul că și în tratatele serioase de medicină, colesterolul este asimilat lipidelor. Astfel în tratatul său de ”Medicină Clinică”, o lucrare de excepție, Harrison vorbind de lipoproteine spune: ”Lipidele majore ale lipoproteinelor sunt colesterolul, trigliceridele și fosfolipidele[…]”.

Cu siguranță există o corelație între cantitatea de grăsimi procesate de organism și colesterol, și vom vedea care sunt aceste legături,… cu toate acestea nu e scuzabil că acest alcool a fost asimilat lipidelor!!!

Și apoi în chimia organică, alcool este titulatura oricărui compus organic hidroxilic cu grupă funcțională hidroxil (-OH) care este legata de cel puțin un atom de carbon saturat, în starea de hibridizare sp³. Așa sună definiția în ”chineză”… În funcție de complexitatea alcoolului acesta poate fi sau nu solubil în apă. În cazul nostru, fiind un alcool complex – adică are mai mulți atomi de carbon decât patru – colesterolul este insolubil în apă…

Tot chimia organică ne spune că lipidele reprezintă un grup eterogen de molecule organice insolubile în apă, care pot fi separate prin extracţie cu solvenţi organici. Colesterolul este un astfel de solvent pentru lipide!!! Lipidele sunt alcătuite din următoarele clase de compuşi: acizi graşi liberi (neesterificaţi), triacilgliceroli (trigliceride), fosfolipide, sfingolipide, glicolipide, steroizi.

Un al doilea adevăr care nu se spune niciodată este acela că mai bine de 75% din colesterolul corpului nostru este produs de propriul nostru corp!!! Aproape că organismul nostru nu are nevoie de a-și aduce colesterol din surse exterioare!!! Astfel cea mai mare parte din colesterolul corpului nostru se produce în ficat (generează cca 30% din producția de colesterol endogen), dar se produce și în  creier și în sistemul nervos mergând  până la nivel celular.  Corpul nostru produce colesterol!!! Iar întrebarea următoare vine firesc: de ce corpul nostru, la toate nivelurile lui,  ”se obosește” să producă acest alcool? Răspunsul este unul foarte simplu: pentru că are nevoie de el. Colesterolul este vital pentru corpul nostru. Și iată mai jos alte adevăruri care nu se spun aproape niciodată!

• Avem miliarde de celule… fiecare are un nucleu, o membrană care o învăluie, pereți interni! Colesterolul slujește la construcția și menținerea integrității acestor membrane și a acestor pereți chiar și atunci când se depășește zona de confort a temperaturii fiziologice – frig excesiv, căldură excesivă. În lipsa colesterolului construcția și reconstrucția membranelor celulare ar fi imposibilă ducând corpul nostru spre o degradare ireversibilă și prematură!!!
• De asemenea colesterolul gestionează schimburile inter și intracelulare la nivelul membranelor celulare. Permite reglarea vâscozității fluidelor celulare, cu alte cuvinte menține un mediu fluid care permite celulei optimizarea diverselor procese din interiorul ei.
• Colesterolul este folosit în procesul digestiei pentru prelucrarea grăsimilor din alimente, și asta se face cu ajutorul acizilor biliari din vezica biliară. Bila conține colesterol în majoritate liber care este menţinut în soluţie apoasă de către substanţe amfipatice cum sunt lecitina (fosfatidilcolina) şi sărurile biliare. Vom vedea mai jos că de fapt degradarea colesterolului în ficat duce la sinteza bilei!!!
• Metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D, K, E nu ar fi posibil fără colesterol, care de asemenea este precursorul major al vitaminei D.
• Colesterolul este precursor al reacțiilor de sinteză pentru hormonii din glandele suprarenale ( în special cortisol și aldosteronă) dar și pentru sinteza hormonilor sexuali feminini și masculini, adică progesteron, estrogen și testosteron…
• Colesterolul intervine la nivelul sinapselor și de asemenea are un rol major în refacerea tecii de mielină a nervilor… Dacă ne gândim la suferința celor cu scleroză multiplă unde acest înveliș al nervilor se degradează continuu chiar ar trebui să-i mulțumim acestui element că există!
• Intervine în sistemul imunitar, și are un rol major în combaterea cancerului.

Ca o paranteza la cele spuse mai sus  am să vă dau două exemple culese de la medicii mai în vârstă, cei de școală veche și aici ”veche” nu are conotație peiorativă. Aceștia știau să aprecieze la adevărata lui valoare colesterolul. Astfel, de la aceștia am aflat că pacienților internați cu arsuri grave li se administra un regim alimentar hipercolesterolemiant. Cu alte cuvinte, cei arși primeau zilnic în dietă cel puțin 25 (douăzeci și cinci!!!) de gălbenușuri de ou!!! De ce așa? Colesterolul e cel care regenerează membranele celulare, iar în acest caz aportul din exterior cu colesterol exogen vine ca suplimentare a celui endogen!!! Un alt exemplu ar fi că în cazul cirozelor avansate, în funcție de valorile colesterolului, medicii puteau estima momentul fatidic al decesului pacientului. Cu cât acest colesterol era mai mare și se menținea mare – aici însă nu mi-a spus nimeni între ce și ce valori era considerat colesterol mare – cu atât pacientul supraviețuia mai mult!!!

Un alt adevăr care nu se spune, este următorul: putem să nu mâncâm grăsimi deloc. Putem fi raw vegani extremiști. Putem să fim în post negru o perioadă mai lungă de timp! Corpul nostru oricum produce colesterol! Corpul nostru își reglează singur producția de colesterol endogen în funcție de câte grăsimi are de procesat și de cât colesterol din exterior vine din alimentație și evident de necesitățile momentului. Și dacă nu vine din exterior și-l va produce singur. Vom vedea și care sunt factorii de reglare a nivelului de colesterol și unde în circuitul colesterolului apar aceștia. Aaaa… și să nu uit. Dintre viețuitoarele terestre, elefantul, ierbivor, ”raw vegan” convins, are colesterolul total cel mai mare: cam 900 mg/dl!!!

Haideți să analizăm împreună în cele ce urmează cum se produce colesterolul în corpul nostru și de asemenea cum este el adus din exterior prin alimentație. Și pentru că am spus că organismul nostru produce colesterol chiar dacă nu mâncăm, am să vă rog să priviți diagrama de mai jos. Sunt sigur că engleza diagramei nu e un impediment și veți vedea că chiar dacă vor fi multe denumiri din chimia organică imaginile vor fi suficient de sugestive pentru a vizualiza respectivele procese… Scopul e să ne facem o idee despre ce se întâmplă în nici un caz nu ”degenerăm” într-un studiu de biochimie… Utilizarea substanţelor nutritive de către celule se face prin transformări metabolice, transformări care au loc cu participarea unui număr mare de enzime. Degradarea enzimatică a substanţelor nutritive, cum sunt polizaharidele, lipidele şi proteinele fie că sunt din rezerve proprii fie că sunt aduse din exterior, se petrece printr-un şir de reacţii chimice care pot fi schematizate, în trei stadii principale:

I. – în primul stadiu, macromoleculele substanţelor nutritive – aduse din rezerve sau din exterior – sunt degradate până la substanţa simplă de bază din care sunt constituite. Astfel, polizaharidele sunt degradate la hexoze şi pentoze, lipidele în acizi graşi şi glicerol, iar proteinele la aminoacizii din care provin. Evident că pentru rezervele endogene acest proces este mai rapid tocmai prin faptul că nutrienții din rezerve sunt deja descompuși în elementele constitutive. Dar chiar și așa e necesară aducerea acestora din rezerve și abia apoi procesate.
II – în al doilea stadiu, produşii formaţi în primul stadiu sunt transformaţi într-un număr mic de produşi intermediari, în principal într-un compus cu doi atomi de carbon în combinație cu o coenzimă numită Coenzima A rezultând elementul acetil-CoA, unde acetil are formula chimică COCH3 și împreună arată ca în figura de mai jos într-o formula chimică ”siderantă” C₂₃H₃₈N₇O₁₇P₃S… Horror!

III – în al treilea stadiu aceşti compuşi sunt metabolizaţi pe o cale comună la CO2 şi H2O. Această cale comună e una de producere de energie în corp și de gestionare a reziduurilor generate de acest proces.

Fără a intra în intimitatea acestei diagrame putem observa că prelucrarea elementelor nutritive – exogene sau endogene – prin diversele procese intermediare, conduce spre acest metabolit intermediar numit acetil-CoA. I-am văzut imaginea mai sus și putem să mulțumim că există oameni care pot înțelege și lucra cu așa ceva… Acest element aparent secundar este precursorul colesterolului, dar și a altor produși vitali și de asemenea are un rol important în producerea de energie în corpul nostru. În diagrama de mai jos sunt cei patru pași pe care această acetil-CoA îi parcurge până la formarea colesterolului.

E de reținut această diagramă și asta pentru că medicația de scădere a colesterolului acționează în acest proces blocându-l!!! Pe scurt am să spun că această  coenzimă A are rol de catalizator pentru reacțiile chimice care se produc în sistemul biologic, coenzima fiind partea neproteică participantă efectiv la reacţia catalitică (se modifică temporar în timpul reacţiei). Astfel regăsim în reacțiile de mai sus, aceași coenzimă care suferă modificări intermediare până când ajunge colesterol… Ce fac aceste elemente intermediare, dacă e necesar în expunerea aceasta, vom afla la momentul potrivit.

Pentru că subiectul nostru, numitul colesterol, nu circulă de capul lui prin sânge și prin corpul nostru, vom face cunoștință cu lipoproteinele, elementele esențiale în transportul acestuia. Doar că acum vom analiza poate mai în amănunt cum se gestionează colesterolul adus din exterior, cum îl preia corpul nostru, cum e procesat în ficat și cum ajunge să fie consumat în țesuturi sau cum este degradat în final în bilă tot de către ficat.

Vedem în imaginea de mai sus că lipidele din alimentele aduse în corp își încep procesarea în stomacul nostru. Aceasta se produce mecanic dar și sub influența unei enzime, o lipază,  care se pare că provine din salivă – poate așa înțelegem necesitatea mestecării alimentelor cu mai multă răbdare: se îmbibă mai bine cu salivă iar procesul digestiv devine unul mai ușor. Deoarece particulele de grăsimi, având la exterior trigliceride au nevoie să fie ”și mai marunțite” iar acest proces doar mecanic e lent, ele trec aproape intacte în intestin.  Abia la nivelul intestinelor noastre sub acțiunea chimică a sărurilor și a colesterolului conținute de bila noastră, dar și sub acțiunea altor  enzime de origine gastrică sau pancreatică, particulele mari de grăsimi încep să fie degradate la produși primari. Elementele mai sus amintite ajută lipidele, insolubile în apă, să „se împrietenească” și să emulsioneze în fluidele din intestin devenind la propriu picături în suspensie… Apoi prin hidrolizări succesive în zona de contact mediu apos-lipidă, aceste picături devin tot mai mici, tot mai stabile iar reacțiile amintite împiedică reunirea lor. Aici enzimele pancreasului sunt esențiale. Astfel pentru ca trigliceridele să poată fi asimilate e nevoie de lipaza pancreatică sub acțiunea căreia acizii grași devin liberi; pentru colesterolul exogen sub formă esterificată este nevoie de colesterolaza pancreatică sub acțiunea căreia colesterolul devine liber, eliberându-se și alți acizi grași; pentru fosfolipide există fosfolipaza pancreatică iar ea eliberează iarăși acizi grași dar și un element cu nume greu de pronunțat…

În urma acestor procese complicate la nivelul intestinului subțire, avem o ”supă” din elemente constitutive, care acum pot străbate peretele intestinului. Culmea e că după trecerea lor de bariera intestinului, cu ajutorul unor celule epiteliale, enterocite pe numele lor adevărat,  aceste elemente sunt recombinate obținându-se din nou trigliceride, colesterol esterificat, fosfatide, etc… dar care acum împreună cu cantităţi mici de proteine formează particule lipoproteice denumite chilomicroni. Acești chilomicroni reprezintă forma de distribuire a lipidelor exogene în organism, sunt secretaţi de enterocite şi prin sistemul limfatic ajung în circulaţia sanguină.

Și am ajuns la lipoproteine după o poveste foarte încâlcită și probabil plictisitoare!!!

Lipoproteinele sunt particule sferice alcătuite din sute de molecule lipidice și proteice. Ele sunt mai mici decât celulele roșii sangvine și sunt vizibile doar la microscopul electronic. Totuși, când sunt prezente concentrații mari de lipoproteine mari bogate în trigliceride, se observă cu ochiul liber aspectul turbid sau lăptos al plasmei. Lipoproteinele au fost clasificate pe baza densității lor în cinci clase majore: chilomicroni, lipoproteine cu densitate foarte joasă (VLDL), lipoproteine cu densitate intermediară (IDL), lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și lipoproteine cu densitate mare (HDL). Volumul acestor lipopreteine este însă invers proporțional cu densitatea lor: cu cât sunt mai puțin dense cu atât sunt mai mari ca volum.

Care e rolul acestor lipoproteine vom vedea într-un articol viitor, acesta deja va obosit prin lungime… În articolul următor vom vorbi despre aceste lipoproteine și despre rolul lor. Și mai mult ca sigur, împreună vom descoperi alte adevăruri…